Lost ...and never found

De unde sa incep. Chiar nu stiu , dar am destule nume care as putea sa le critic . Nu imi este ca ma poate ranii cineva cu ceva , nu imi este frica de nimeni . Doar ca as putea sa le zic cate ceva , sa nu uite de prieteni , fie ei amici cunostiinte. De curand am realizat ca lumea nu prea mai vorbeste cu mine , da carei problema? Inteleg va maturizati cu totii , dar sincer , habar nu aveti de viata. Credeti de ajungeti aproape de varsta de 18 ani si gata sunteti maturi si numai vorbiti cu oricine. Nu! Nu este chiar asa simplu , trebuie sa mai trageti si din greu. Lasand la o parte gluma , invatatura si alte porcarii minuscule . Chiar credeti ca deveniti mai importanti /importante ? Faptul ca nu se mai raspunde pe mess , ca nu se mai aude nimic , ma ingrijoreaza . Dar nu ma ingrijoreaza faptul ca raman eu fara prieteni . Din toti , eu am doar doi prieteni adevarati , care au stat langa mine si la bine si la rau. Nu dau nume ca dupa sio ia in cap !:)) . Dar ma ingrijoreaza ca se pot ajunge in cercuri de prieteni periculosi , si nu va dati seama , cum nici eu nu mi-am dat seama decat dupa ce mam lovit de probleme. Ingrijiti-va sufletele cu bucurie si rabdare. Mai lasati egoismul , si criticile aiurea. Eu incerc sa fiu neutru la oricine si la orice , si poate oricine sa ma jigneasca si sa ma faca in fel si fel , nu ma stresez cu nimic si nimeni . Dar niciodata nu am cautat motive sau acoperiri ca sa nu vorbesc cu cineva.

Marturisire

Multi cred ca se lauda zicand: "Iata inima mea! Vi-o dau.n-am nevoie de dansa. Mie nu mi-e frica de chinurile geloziei, mie nu-mi pasa de tremurarile infrigurate ale iubirii! De un singur lucru ma feresc: sa nu fiu banal ! As vrea sa sufar, as vrea sa
scrasnesc din dinti, sa-mi zmulg parul si sa adorm cu genele muiate in lacrimi ! Astfel, cel putin, as sti ca traiesc, as intelege poate, ce insemneaza a iubi. Dar zilele trec, vesnic aceleasi, sreabede si plictisitoare, si viata mea se scrge intocmai ca viata unei gaze netrebnice. Eu nu pot avea iubire; eu nu pot avea decat iubiri. Iubirile acestea insa rasar repede, palpaiesc decat o clipa si apoi pier, dispar pentru totdeuna, parca ar fi fost niste visuri pe care le uiti indata ce te-ai desteptat din somn."O, si eu credeam ca nu pot iubi, si eu imi inchipuiam ca vina nu este in mine, ci in ele, in femeile care nu merita sa fie iubite !
Astazi insa, stiu si inteleg ca iubirea este facuta pentru cei umili, ca cei mandri nu vor putea iubi niciodata. Cei mandri isi inchipuiesc ca nu au trebuinta de inima; ei nu vor decat sa cucereasca, mereu sa biruiasca; ei cred, in sfarsit, ca si in
iubire succesul e tot. Dorintele lor poate se vor implini, poftele lor poate vor fi multumite, da.dar, vai, iubirea n-au s-o cunoasca niciodata. Caci iubirea cere supunere, o supunere oarba ca si credinta. In iubire n-ai sa fii convins niciodata. Tot
ce nu e supunere si devotament nu e iubire. Trebuie sa traiesti mult, trebuie sa suferi mult, trebuie sa pricepi mult pentru ca inima ta sa fie in stare a primi iubirea. Cei ambitiosi, cei mandri, cei obraznici si nerecunoscatori nu pot sti ce este iubirea si, asa, cei mai multi dintre noi de abia la varsta de cincizeci de ani incepem sa intelegem iubirea, atunci, deci, cand e prea tarziu.
Pe mine viata m-a framantat, m-a umilit; mie viata mi-a mulcomit glasul.Astfel am ajuns sa nu mai spun ca ele nu merita sa fie iubite, ci sa strig pretutindeni: stiu sa iubesc, fiindca am invatat a plange, a suspina si a ma resemna ! Astazi as vrea si eu sa nu iubesc, as vrea sa fiu iar mandru, ambitios, cuceritor. Dintr-asta se vede ca sunt indragostit! Daca as canta din syrinx te-as duce intr-o poiana scaldata de luna, intr-o poiana unde inca nu s-a incuibat mandria omeneasca, si ti-as sopti la ureche cantecul celor iubiti. Atunci poate ai pricepe si tu ca iubirea nu cunoaste ceea ce lumea numeste "a fi iubit".Te iubesc pentru ca ma iubesti: aceasta e un schimb, dar nu e iubire. Te iubesc pentru ca te iubesc, si nimic mai mult; te iubesc numai pentru ca te iubesc: aici incepe iubirea. Iti mutumesc din suflet ca te iubesc: acesta este cantecul iubirii.Omul indragostit nu zice: te iubesc pentru ca esti oachesa; nici: te iubesc pentru ca esti buna. Omul indragostit zice: te iubesc cu toate ca esti oachesa, cu toate ca esti buna, si te-as iubi chiar daca ai fi blonda sau daca ai fi rea.
Poezia, zic unii, a falsificat iubirea. Poezia a facut cantece, statui, versuri din sentimentul simplu si firesc ce a fost odinioara iubirea, a facut nebuni din oameni care, si altmintrelea, erau cam porniti spre nebunie, a facut gurmanzi din oamenii care pana atunci erau infometati. Eu insa zic ca nu exista poet, muzicant, pictor sau sculptor mai mare ca un indragostit. Pentru ca artistul sa inteleaga poezia cea mare a suferintei trebuie mai intai sa fi fost indragostit. Nu poetii au facut iubirea, ci iubirea a facut pe poeti ! Iar eu care citesc bucuros in stele si-mi fac o placere dintru a asterne slova langa slova, pot sa jur ca in slovele noastre umile sunt scrise toate tainele de amor ale cerului instelat.Cel ce pricepe viata stelelor pricepe si iubirea omeneasca ! Iubirea nu cunoaste cuvintele credincios si necredincios.Iubesti pe altul, va sa zica eu nu te iubesc: aceasta nu e cantecul iubirii. Omul indragostit nu zice niciodata: m-ai inselat. Iubirea nu-ti cere socoteala de sarutarile ce ai dat sau nu altora. Iubirea nu-ti scormoneste trecutul si nu-ti cerceteaza prezentul. Viitorul este nadejdea ei; viitorul este egoismul ei. Nadejdea cea deznadajduita, mangaierea cea nemangaiata sunt balsamul ei, care e tot atat de dulce ca si suferinta, ca si iubirea. Iubesti, suferi, traiesti: iata troita iubirii. Sarutarile iti alina setea, dar lacrimile iti trezesc in suflet doruri mari, istovitoare si dragi, pe care nu ti le pot alina nici sarutarile. Din ochi picura lacrimile, izvorul cel vesnic al iubirii; din iubire picura cantecul, poezia, frumosul, izvorul cel vesnic al lacrimilor. O bobita de lacrima, ce tremura sfioasa pe geana iubitei, e o comoara mai mare si mai pretioasa decat sarutarile si imbratisarile tuturor femeilor din lume.
O, vanitas, vanitatum vanitas ! Zice profetul.Toate suferintele sunt desarte ! Iti sopteste un glas dinlauntru.Sarutarile, lacrimi, iubire: toate sunt desartaciuni mari, nimicuri pline de durere.Si totusi, pentru aceste nimicuri desarte, pentru aceste
desartaciuni nepatrunse as fi in stare acum sa-mi dau tot ce am mai scump pe lume, as fi in stare sa-mi dau chiar viata.
Nu stiu daca e bine ceea ce fac sau e rau, dar simt ca, dintre toate desertaciunile din lumesti, am ales pe cea mai frumoasa, care e si cea mai frumoasa, fiindca e cea mai desarta din toate.

Prieteni

Va vine sa credeti ca din toti oamenii care va cunosc , doar doi sau trei va sunt prieteni adevarati ? Uitati-va bine in jur si o sa imi dati dreptate. Am cunoscut la viata mea, aia scurta de 20 de ani , destul de multe personaje care mai de care mai parsive , mai pe interes, mai neinteresate decat sa para prieteni . Dar am si eu prietenii mei , adevarati , care sunt sigur ca in orice clipa m-ar ajuta chiar daca nu ar putea. Dar nu vorbesc aici despre prietenii care te ajuta la nevoie , vorbesc despre prietenii care nu sunt prieteni . Prietenii care sunt doar cunostiinte , vorbim cu ei doar ca sa nu fim fara obraz, prieteni care atunci cand numai ai bani , iti este rau , mergi greu prin viata , se indeparteaza. Am avut si eu si inca am asemenea prieteni , nu sunt genul de persoana care sa spun in fata totul . Dar am limite , cum toti aveti . Tot ce vreau sa spun , este ca trebuie sa invatam sa stim cand sa refuzam o persoana , nu sa spunem tot timpul , da da da da si iar da , desi stim ca acea persoana , nu ne va returna niciodata favorul pe care il facem in momentul respectiv. Deci sunt oameni care traiesc ca niste paraziti se muta de pe un corp pe altul , asteapta zilnic sa gaseasca pe cineva , de pe urma caruia sa profite . Am cunoscut si asemenea prieteni , si am fost folosit drept parazit o gramada de timp , pana sa imi dau seama. Dar am realizat si sunt mult mai atent la ce fel de parazit le impart increderea . Sunt atent la ce vorbesc si cu cine vorbesc. In ziua de azi la o vorba spusa din greseala , se intelege altceva si toata lumea va stii cu totul si cu totul o alta poveste decat cea adevarata. Da stiu va ganditi probabil acum la Xulescu sau Zulescu , si va dati seama ca de fapt nu sunt prieteni adevarati. Prieten iti este cel care te si goleste de bani , dar care dupaia lasa de la gura lu sati dea banii inapoi , cel care te ajuta desi esti in partea cealalalta a lumii , el te ajuta cum poate, este cel care la rau si la bine , si la greu si la usor este acolo , un umar pe care sa plangisi sa iti spui durerea si suferinta . Prietenii sunt oamenii care ne definesc , cei care iti fac anturajul placut , sau periculos sau pur si simplu banal. Te caracterizeaza si tu la randul tau ii caracterizezi pe ei . Un prieten este un om de incredere care niciodata nu iti va intoarce spatele.

Viata

Cred ca e un subiect destul de delicat pe care il ating acum si de asemenea cred ca fiecare are propria lui idee asupra vietii . Dar totusi imi dau si eu cu parerea , fie bine fie rau , nu pot sa ma abtin din a nu scrie, din a nu intreba , din a nu spune ce gandesc si ce simt. Cu toti avem libertatea de a ne exprima gandurile si ideile , prin mai multe maniere bune sau rele . De ce nu pretuim viata ? Pentru ca suntem prea orbi sa vedem cat de mult inseamna persoana de langa noi , decat atunci cand numai este , si nu ma refer doar la faptul ca ne-am certat sau ca numai vorbim . Ci la viata in sine , cand acea persoana chiar numai este in viata , a plecat de langa noi , trupul in pamant si sufletul in ceruri. De ce ne trebuie o viata sa aflam asta ? Este din ce in ce mai greu , sa simti ca traiesti cu adevarat , totul se invarte in jurul banilor in ziua de azi. Nu ai bani , esti nimeni . Cei ce au bani , fac ce vor , pot sa te omoare pe strada , si probabil vor ramane nepedepsiti. Mai greu este atunci cand stii ca ii faci rau unei persoane , ca ii distrugi viata si nu te opresti . Cu toti avem si bune si rele , conteaza cum le fructificam. Nu trebuie sa te dai cel mai cel , sau sa furi , sa bati , sa injuri , sa minti doar ca sa cresti in ochii altcuiva , care probabil nu ar da doi bani pe tine . Toti ne spun sa stam cuminti , sa muncim , sa invatam , sa fim atenti in jurul nostru . Unde mai ramane loc si pentru libertatea sufletului nostru , dar cum spuneam , daca nu sunt bani , cand iesi in oras inafar de a sta jos nu ai ce face . Trebuie sa stii sa faci ceva , ca sa ai un viitor bun . Nu te poti duce oriunde la orice meserie doar ca ai ceva habar de acea meserie. Este viata ta , faci ce vrei cu ea, nu trebuie sa traiesti cu teama de a le zice alor tai , ca nu mai vrei la facultatea X sau la Y si ca te-ai razgandit. Este viata ta, viata noastra , si merita sa o traim din plin . Viata e scurta , uneori prea scurta pentru unii. Se poate sfarsi oricand , fie ca vrei tu sa se sfarseasca , fie ca nu vrei . Trebuie apreciata fiecare gura de aer pe care o tragi in piept, sa mergi cu inima in gat oriunde te duci , sa simti ca traiesti din toate punctele de vedere. Totul se rezuma la aceste guri de aer. La cat de multe poti afla in viata si poti simti. Invata sa traiesti din plin fiecare clipa , si fiecare clipa traieste-o la limita posibilitatii.

Cuvinte adevarate

Fiind prima postare pe blog , am sa incerc sa fiu cat mai chibzuit in a scrie ceva destul de simplu si clar. Cuvintele adevarate nu vin din corzile vocale , si miscarea buzelor ce le rostesc. Cuvintele adevarate vin din inima , fara sa fie nevoie ca cineva sa le rosteasca. Pot fi dure , pot fi reci , pot fi calduroase sau iubitoare, oricum ar fii , cine le spune , le spune pentru ca le simte, nu le spune doar sa fie. Cuvinte spuse doar sa fie auzi in toate colturile lumii. Adevarul doare in cele mai multe cazuri , iar daca il spui cuiva , e in stare sa te omoare doar ca sa nu admita adevarul. Aproape toti oamenii se ascund in spatele minciunilor , mai mici , mai mari , nu conteaza, evita adevarul. Care stiind din experienta , iese tot timpul la iveala. Cuvintele adevarate se simt .